Parteneriatul civil a lui Tusa si salamul Caroli

Dna Adriana Tușă, deputat din partea PSD, fostă membră în cadrul PNL după căderea PDL a venit în aceste zile minunate de vară, înainte de începerea vacanței parlamentare (30 iunie 2019 – 15 septembrie 2019) cu o propunere legislativă a parteneriatului civil, a doua de altfel din partea PSD, după cea a lui Petre Florin Manole.

Imagini pentru tusa si parteneriatul gay

Colac peste pupăză citind textul legii, pe care îl găsiți aici am găsit mai multe inepții decât găsești atunci când corectezi la examenul de bacalaureat, ce se apropie peste câteva zile.

Propunerea legislativă este degradantă pentru aceste familii, întrucât nu le recunoaște statutul și nu le oferă posibilitatea de a se înregistra sub nicio formă în faţa statului român. În schimb, trimite cuplul la notar de multiple ori, pe banii proprii, pentru tot felul de convenţii private care nu vor rezista dacă sunt atacate în instanță de rude sau creditori, protejaţi de Codul civil. De exemplu, ca să-ti poţi vizita partenerul de viaţă la terapie intensivă trebuie să fi trecut mai întâi pe la notar, când acesta era sănătos. O femeie care a adus banii acasă şi a contribuit la o gospodărie comună, în caz de violenţă din partea partenerului de viaţă rămâne să plătească singură creditul luat deoarece datoriile contractate de parteneri sunt personale, dar bunurile sunt comune. Cei care nu au avut posibilitatea să meargă la notar să lase testament, vor rămâne ca şi până acum fără nicio posibilitate legală de a lăsa o parte din avere partenerului cu care au trăit o viaţă.

Consider că acest text de lege este neconstituțional și contrar Convenției Europene a Drepturilor Omului. Reamintesc că în Decizia CCR din cauza Coman-Hamilton, din iulie 2018, Curtea Constituţională a României a statuat dreptul familiilor gay de a fi recunoscute prin lege cu drepturi şi îndatoriri corespunzătoare cuplurilor stabile de sex diferit. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cazul Italiei (Oliari, 2015), că astfel de înţelegeri private date în faţa notarului nu reprezintă o formă de recunoaştere legală a familiilor gay şi nu răspund nevoii de bază care este fundamentală oricărei relaţii stabile de cuplu – sprijinul reciproc moral şi material, care implică drepturi şi obligaţii reciproce ale partenerilor, dreptul la moştenire legală, protecţia statului chiar şi atunci când cei doi nu convieţuiesc.

Această propunere legislativă este una strict oportunistă, prin care PSD dorește să se prezinte în fața Partidului Socialiștilor Europeni cu un aparent plan pentru protecția familiei gay fără însă a recunoaște familia de același sex.  Propunerea legislativă depusă acum doua zile de deputata PSD nu stabilește un regim juridic clar, nu asigură o formă reală de protecție și recunoaștere a familiei gay, și nu asigură certitudine și siguranță juridică pentru persoanele LGBTI. Este doar o confirmare suplimentară că legiuitorul roman vede familia gay ca fiind una inferioară, formată din cetățeni de mâna a doua.  Asociația ACCEPT, MOZAIQ, RISE OUT, ROPAGANISM si alte structuri formale sau informale, cu actiuni orientate spre protejarea si apararea drepturilor omului nu susțin acest proiect de lege și se vor lupta în instanțele de judecată din România, dar și la CEDO, pentru recunoașterea fiecărei familii din comunitatea LGBTI, și pentru recunoașterea totalității drepturilor acestora. In acelasi timp nici, eu, atat ca presedinte al ROPAGANISM, cat si ca reverend pagan si persoana publica, fost consilier parlamentar nu sunt deacord cu proiectul de lege, care nici nu merita sa fie numit astfel a dnei Tusa.

În acest moment proiectul de lege elaborat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împreună cu experți, și discutat cu societatea civila și reprezentanți ai partidelor a fost respins de Senat și are o situație incertă în Camera Deputaților. Această nouă propunere legislativă ignoră munca și dialogul deja existente pe acest subiect și propune o falsă soluționare a garantării unor drepturi ale cuplurilor necăsătorite, fără însă a le garanta dreptul lor fundamental de a fi recunoscute ca familie.

Reamintesc faptul că Asociația ACCEPT și 14 persoane care formează 7 cupluri stabile au dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a reclama încălcarea dreptului la viață privată și de familie în România. Aceste persoane nu au putut accesa nicio formă legală de recunoaştere şi protecţie a familiei lor, cu consecinţele grave în viaţa lor de zi cu zi. 

In acelasi timp, in virtutea corectitudinii politice o sa redau o declaratie politica a dnei Tusa cand a sustinut refuzarea legiferarii parteneriatului civil propus in 2014 pentru a treia oara de dl Remus Cernea, deputat independent la aceea vreme.

Bună dimineaţa.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează „Parteneriatul civil sau tactica salamului”.

Zilele acestea, suntem solicitaţi să răspundem uneia dintre cele mai importante provocări cu care ne putem confrunta în calitatea noastră de legiuitori.

Iniţiativa legislativă privind parteneriatul civil, semnată de colegul nostru, domnul deputat Remus Cernea, ne obligă să ne verificăm limitele şi să introspectăm serios setul de valori la care aderăm.

În ciuda aparenţelor, parteneriatul civil nu este despre simple beneficii fiscale sau locative acordate cuplurilor hetero şi homosexuale necăsătorite, ci despre însăşi definiţia familiei şi, ca atare, despre soarta ei.

Pentru prima dată în istoria României, cineva încearcă să comute centrul de greutate al acestei instituţii de pe căsătoria heterosexuală, monogamă, pe un simplu contract civil „nediscriminatoriu”, cu ghilimelele de rigoare, încheiat între două persoane, indiferent de sex.

Pretinsa necesitate de a recunoaşte familiile compuse din cupluri aflate în concubinaj, conform expunerii de motive a autorului, nu este decât o minge ridicată la fileu grupurilor de lobby ale minorităţilor sexuale, căci după citirea propunerii legislative devine clar că parteneriatul nu le-ar fi de folos cu nimic cuplurilor heterosexuale.

Drepturile cerute deja sunt prevăzute în Codul civil recent dezbătut şi adoptat în legislatura trecută, şi, mai exact, sunt cele ale căsătoriei, cu unica excepţie, a dreptului la filiaţie.

Putem spune, aşadar, că legiferând parteneriatul civil, facem primul pas spre legiferarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex, dar sub o altă denumire.

Din acest punct de vedere, propunerea domnului deputat Cernea este ilustrarea perfectă a tacticii salamului: se taie prima felie din bogata pradă numită familie, prin parteneriatul civil, după care vor urma la rând alte felii, decupate fie prin intermediul legilor, fie prin decizii judecătoreşti, până ce vom constata, prea târziu, că între parteneriat şi căsătorie nu mai există nicio diferenţă şi că legile care protejau familia naturală au rămas fără obiect.

A se vedea teribilul exemplu al ţărilor precum Franţa, Spania şi Anglia, unde atacul a mers până acolo încât guvernele nu doar au legiferat căsătoria pentru toţi, inclusiv filiaţia prin adopţie sau fecundarea artificială pentru cuplurile de acelaşi sex, dar au înlocuit chiar şi cuvintele „mamă” şi „tată” din registrele de stare civilă cu termenele – pretins neutre – „părinte A” sau „părinte B”.

Greu de imaginat o agresiune mai gravă la adresa firii şi a cetăţenilor, în ultimă instanţă.

Şi pentru că tot a venit vorba de cetăţeni, noi suntem aici pentru a-i reprezenta pe români, care cred, în majoritatea lor, că familia înfiinţată pe căsătoria dintre două sexe este primul şi cel mai important centru al vieţii sociale.

Familia astfel construită s-a dovedit cadrul optim de formare a noii generaţii, iar rolul esenţial jucat de această instituţie în trecutul, prezentul şi viitorul dorit al ţării a fost consfinţit prin noul Cod civil, în 2009.

Menţionarea clară a familiei naturale, monogame şi nucleare, ca valoare exclusivă, protejată de lege, nu poate fi interpretată ca o ofensă adusă cuiva, ci este doar recunoaşterea juridică a unei realităţi. Ea reprezintă o măsură care a devenit absolut necesară, în contextul unei stări de criză a familiei, cu tot mai multe familii destrămate şi copii crescuţi de un singur părinte.

Stimaţi colegi, noi avem datoria să facem legi care să respecte valorile şi credinţa celor care compun acest popor.

Nu avem nicio obligaţie de a urma recomandări sau modele faţă de care suntem străini, aşa cum eronat se pretinde chiar în expunerea de motive a Propunerii legislative privind parteneriatul civil.

Experienţa nefastă a celor 50 de ani în care comunismul a impus legi cu forţa, fără a ţine cont de specificul românesc, cred că sunt de ajuns.

Nu mai este nevoie să traumatizăm alte generaţii în numele unui iluzoriu progres adus prin reţete alienate.

O astfel de reţetă este cea a marxismului cultural, al cărui reprezentant este domnul Cernea. Ea presupune distrugerea familiei, a miturilor şi simbolurilor, şi, în final, însăşi deconstrucţia conduitei umane, prin îndepărtarea completă a pilonilor pe care aceasta se sprijină.

Creştin-democraţia se împotriveşte, desigur, discriminării, adică tratamentului nedrept şi nejustificat, întrucât este o doctrină politică ce pune accent pe valoarea persoanei umane, dar faptul că omul este preţuit, ca persoană, în orice situaţie, nu înseamnă a accepta senin oricare comportament şi oricare solicitare, chiar aparent legitimă şi, mai cu seamă, a le transforma, prin legiferare, într-o formă de normalitate.

Încercarea de legiferare a parteneriatului civil este o încercare de a demonstra că e suficient să adopţi un set de legi pentru ca oamenii să gândească şi să simtă altfel, şi că poţi redesena, oricând, după bunul-plac, idealurile şi valorile general-umane. Este o teză revoluţionară, specifică stângii radicale.

Ca politicieni responsabili însă, refuzăm categoric ideea că realitatea este un simplu construct ideologic care poate fi modificat prin simpla schimbare a limbajului legii. Şi aceasta, mai cu seamă, întrucât căsătoria, înainte de a fi un contract privat, este o normă socială a cărei definire şi stare ne privesc pe toţi.

Pentru binele copiilor noştri, să lăsăm familia ceea ce a fost întotdeauna, structura fundamentală a societăţii, care se întemeiază prin uniunea, prin căsătorie, între un bărbat şi o femeie. Nu pentru că aceasta ne dorim noi, susţinătorii ei, şi dorim să impunem, chiar dacă suntem majoritari, ci pentru că aceasta este legea firii.

Vă mulţumesc.

Adriana Tusa, deputat PSD in plenul camerei deputatilor din 11.02.2014
sursa http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7346&idm=1,015&idl=1

Vezi și

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: