Îmi anunț oficial candidatura pentru funcția de Rector al prestigioasei Universități din București (UB), marcând un moment istoric ca al doilea student care a îndrăznit să aspire la această poziție în țara noastră, mai ales că Legea Educației Naționale nr. 1/2011, precum și Legea nr. 199/2023 nu stabilește clar cine poate candida pentru funcția de Rector și nu impune condiții legate de apartenența la corpul didactic.
Această inițiativă își găsește rădăcinile în manifestul meu public, un răspuns ferm la lipsa de viziune și angajament pe termen lung pentru universitatea noastră, manifestată de fostul și actualul rector, profesorul Marian Preda. Abuzurile și băgatul sub preș a unor situații critice a unor studenți arată problemele cu care Universitatea din București se confruntă.
Candidatura mea nu este doar o provocare la adresa unei decizii administrative, ci și o pledoarie pentru o schimbare profundă în gestionarea universitară. În esență, îmi propun să deschid o dezbatere publică cu privire la modul în care universitățile românești sunt conduse.
Este esențial să ne întrebăm dacă avem nevoie de o conducere universitară bazată strict pe corpul profesoral, dominată adesea de structuri de putere și clanuri academice, sau dacă ar trebui să adoptăm un model academic specializat, dinamic și responsabil în fața comunității academice.
Am încercat să identific un candidat cu potențialul de a concura și depăși actualul Rector, dar am întâmpinat reticență și teama unor cadre didactice. Această situație subliniază existența unor rețele de putere și limitează libertatea academică în universitățile românești. Văzând absența altor candidați, am decis să mă implic personal. Democrația universitară nu poate fi simulată, și este imperativ să avem o dezbatere deschisă, cu pluralitate de idei și alternative.
Proiectul meu managerial reprezintă un angajament pentru o universitate care nu urmărește doar bunăstarea materială, ci care are în centrul său o viziune, un „proiect de universitate”, un ideal spiritual. Îmi doresc să transform UB într-o universitate regională relevantă la nivel internațional, să promovez un învățământ centrat pe student și să garantez responsabilitatea publică și istorică a universității.
Indiferent de finalul acestei povești, rămân ferm ancorat în principiile mele și în idealele unei universități democratice, fără clanuri academice și rețele de putere. Mă angajez să susțin autonomia universitară, libertățile academice, libertatea de expresie și libertatea de conștiință. Sistemul de învățământ superior românesc trebuie să fie reformat radical pentru a produce elite autentice și a asigura viitorul națiunii noastre.
Le mulțumesc unor colegi și profesori din Universitatea din București pentru susținerea lor constantă în această inițiativă de schimbare.
Precizări cu privire la legalitatea candidaturii:
Metodologia de organizare a alegerilor pentru structurile și funcțiile de conducere academică la Universitatea din București (denumită de acum înainte Metodologia) este un act administrativ cu caracter normativ emis de către UB, care trebuie să se supună normelor legale de rang superior în vigoare, în situația de față fiind vorba despre Legea Educației Naționale nr. 199/2023 (lege cu caracter organic) și Ordinul Ministrului Educației și Cercetării Științifice nr. 3751/29.04.2015 de aprobare a Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor de conducere și funcțiilor de conducere la nivelul instituțiilor din sistemul național de învățământ superior (publicat în MO, partea I, nr. 336/18.05.2015).
La art. 131 din Legea nr. 199/2023 precum și art. 133-136 din Legea nr. 199/2023 care reglementează care sunt structurile și funcțiile de conducere academică, precum și atribuțiile rectorului, nu există nicio limitare, iar la fel de bine nici în art. 12-14 și urm. din OMECȘ nr. 3751/2015.
Mai mult, art. 121 alin. (1) din Legea nr. 199/2023 consacră faptul că „Studenții sunt considerați parteneri ai instituțiilor de învățământ superior și membri egali ai comunității academice”.
Art. 1 din Metodologie pentru alegerea organelor de conducere 2023/2023 a Universității din București, aprobată în 19.07.2023, cu îndreptare de erori materiale în 18.10.2023 prevede că alegerea în funcțiile de conducere se face cu respectarea Legii nr. 199/2023 și a Cartei Universitare, fără să precizeze condiții suplimentare pentru a putea fi ales ca Rector.
În Carta Universitară a Universității din București din 2016 nu există prevedere care să impună Rectorului altă necesitate înafara de cea de a fi membru al comunității universitare. Prin comunitate universitară se înțelege conform art. 18, alin. (1) și (2): „Comunitatea universitară este compusă din studenţii tuturor ciclurilor de studii, personalul didactic şi personalul de cercetare (numiți în continuare „personalul didactic și de cercetare“), precum şi personalul didactic și personalul de cercetare auxiliar. (2) În sens larg, rămân membri ai comunității universitare, dacă nu solicită contrariul, personalul didactic şi de cercetare pensionat din Universitate, precum şi absolvenţii acesteia (alumni), fără a deţine prerogative decizionale sau drepturi elective).” Totuși în cazul meu cel reprezentat de un student, fără examen de licență, conform Legii nr. 199/2023 art. 36, alin. (1), lit. b) ce stabilește că examenul de finalizare și absolvire al Facultății la programul de licență și de la sine înțeles încetarea raporturilor de tipul student- Universitate este examenul de licență, ori în absența acestuia calitatea de student continuă.
